Suntem liberi?

Gandesc ca starea de a fi liber presupune spargerea zidului care de cele mai multe ori ne ingradeste sufletul sau - si mai rau - mintea nelasandu-ne sa ne exprimam deschis opiniile.

Ma intreb: sunt un om liber? Sau - ca sa parafrazez un prieten - las oare copilul din suflet sa se zbenguie in voie, il las sa aleaga jucaria care-i place, il las se bucure in voie de de ea?

Ceva ma retine in a-mi oferi raspunsul. Poate acel zid...Sau poate cateva caramizi ramase de care inca ma mai impiedic...

De dor, de vis...

Visare sub soare molcom de toamna...

Pentru unii toamna e prea nostalgica, prea apasatoare....

Toamna deschide toate cararile spre al meu suflet, ma conduce la...mine.
Are culorile starii de liniste.
Aroma ploii de septembrie imi trezeste acea frumoasa nebunie, de visare la o lume utopica in care simt puternica dorinta de a ramane. Deopotriva imi aduce armonie si echilibru.

Toamna asta insa are ceva in plus: ma face sa oftez adanc pentru ca apoi sa trag puternic aer in piept, sa ma ridic si sa merg inainte. Imi tine de dor, de vis...